Noile cercetări arată că prin cultivarea simţului de apreciere la copii, aceştia vor avea mai multe beneficii decât se credea până acum. Iată cum să îţi ajuţi copilul să fie recunoscător pentru ceea ce are.
Recunoştinţă
Despre asta este vorba în sezonul sărbătorilor şi este o valoare pe care sperăm să o inducem copiilor noştri pentru tot restul vieţii lor. Avem şi motive întemeiate: copiii care sunt crescuţi în spiritul recunoştinţei, sunt importanţi pentru viitorul comunităţii, iar noile cercetări arată că aceasta ar putea fi cheia către fericire şi bunăstare. Studiile au arătat că acei copii care sunt recunoscători, nu doar că stau mai bine din punct de vedere mintal şi emoţional în comparaţie cu cei care nu sunt aşa, dar sunt şi mai puţin materialişti şi au rezultate mai bune la şcoală. Rezultatul unuia dintre studii a arătat că adolescenţii care ştiau să fie recunoscători, nu chiuleau la fel de des, nu copiau şi nu consumau droguri sau alcool. Chiar şi copiii care la începutul şcolii nu dădeau semne de recunoştinţă, tot au avut beneficii, în momentul în care şi-au dezvoltat aceast sentiment—au avut mai puţine probleme de comportament şi au căpătat o viziune mai pozitivă asupra vieţii.
Dacă îţi vei învăţa copilul să spună mulţumesc şi să scrie un text pentru seara de Crăciun, care să includă lucrurile pentru care este recunoscător, vei începe astfel să îl ghidezi spre calea recunoştinţei, însă acestea sunt tehnici care de unele singure, nu îţi vor face copilul să îşi dea seama de toate lucrurile pentru care ar trebui să simtă recunoştinţă. Această valoare este ceva care trebuie modelat şi exersat. Poate fi ceva invizibil din anumite puncte de vedere, doar dacă tu nu schimbi asta, transformând-o în ceva care poate fi exprimat. Iată câteva sfaturi de la specialişti despre cum îl poţi învăţa pe cel mic să aprecieze ceea ce are, dar şi cum să fie empatic şi să simtă compasiune, toate fiind lucruri pe care copilul le va ţine minte şi când va fi adult.
Începi cât mai devreme
Cu cât vei începe mai devreme să te concentrezi să îl înveţi pe cel mic să fie recunoscător, cu atât mai repede el va începe să transpună asta efectiv, în comportamentul de zi cu zi. Deşi cele mai multe cercetări în acest domeniu au fost efectuate pe adulţi sau adolescenţi, un studiu recent a arătat că atunci când elevilor de clasă primară le-a fost predată o nouă materie despre recunoştinţă, timp de o săptămână, aceştia au început să aprecieze mai mult lucrurile, iar acest lucru s-a transmis şi în felul în care se purtau. Atunci când cei mici au fost puşi să aleagă între a se juca şi a scrie bileţele de mulţumire, după şedinţa cu părinţii, aproape 44% dintre elevii care au participat la cursurile despre recunoştinţă, au ales să scrie acele bileţele, în vreme ce doar 25% dintre elevii care nu au studiat acea materie, au ales să facă acelaşi lucru.
Şi părinţii văd rezultatele unei educaţii timpurii în ceea ce priveşte recunoştinţa. Una dintre prietenele mele, în momentul în care fiica sa a început să meargă la grădiniţă, a început să o înveţe să includă în rugăciunea de seară şi câteva lucruri pentru care era recunoscătoare. Însă nu a învăţat-o să mulţumească pentru tabletă, ori pentru păpuşi, ci să se roage pentru pisicuţa care era bolnavă, ori să fie recunoscătoare pentru sănătatea bunicilor. Acum, când fiica ei a crescut, nu îi povesteşte despre jucăriile noi, ci despre faptul că cea mai bună parte a zilei, a fost că s-a întâlnit cu o prietenă, sau că s-au distrat jucându-se împreună.
Creează un ritual al mulţumirii
În afară de acele obiceiuri, cum a fost cel de mai sus, mai poţi face şi alte lucruri prin care să îi înveţi pe copii cum să aprecieze mai mult ceea ce au. Pune un teanc de bileţele în bucătărie sau în sufragerie şi spune tuturor să scrie în fiecare zi a sezonului sărbătorilor, un lucru pentru care sunt recunoscători, apoi să le lipească pe frigider sau pe un perete, unele lângă altele, în formă de trenuleţ. Poţi face acelaşi lucru şi formând un lanţ din hârtie, iar pe zi ce trece, fiecare membru al familiei să mai adauge o za, pe care să scrie ceva pentru care să mulţumească.
Aceste lucruri mărunte, făcute zilnic, sunt mult mai eficiente decât unele discuţii interminabile, deoarece sunt constante şi întăresc ideea de recunoştinţă. Iar explicând de ce eşti recunoscătoare, îţi vei ajuta copilul să înţeleagă impactul acţiunilor sale. Spune în faţa copiilor că eşti recunoscătoare pentru ceva ce soţul tău a făcut, sau pentru faptul că doamna de la ghişeul băncii a fost foarte amabilă. Atunci când eşti recunoscătoare pentru ceva, spune-o cu voce tare.
Gândire complexă, acţiuni simple
Poate că vrei să îţi faci copiii să fie conştienţi şi de problemele din afară căminului şi să le induci ideea că ei pot schimba ceva, însă te gândeşti şi cum să faci asta, ţinând cont de vârsta lor. Dacă te vor vedea că vrei trimiţi un sms prin care donezi o sumă de bani, nu vor înţelege foarte bine gestul, însă nici nu sunt destul de mari ca să meargă să servească la cantina bătrânilor, sau să ajute la reparaţia casei unei familii amărâte.
Iată o sugestie de la specialişti: dacă vrei să faci o donaţie, poţi încerca următoarea activitate pe care să o numeşti Magicul borcan gol care se umple. Alege un caz căruia familia ta să îi acorde interes şi în fiecare zi, timp de o lună, staţi câte zece minute ca să discutaţi despre el. Apoi număraţi jucăriile din casă, ori câte alimente aveţi în frigider şi puneţi în borcan tot atâtea monede, urmând să le donaţi pentru cazul pe care l-aţi ales, la finalul lunii.
Chiar şi 10 minute petrecute cu cei mici, sunt un mod grozav în care puteţi discuta despre o problemă importantă şi despre cum puteţi voi ajuta. De asemenea puteţi face diverse lucruri în familie, cum ar fi să duceţi de mâncare bătrânilor de la azil o dată pe lună, ori să ajutaţi vecinii udându-le florile cât sunt plecaţi, sau acum că tot este iarnă, să ajutaţi la deszăpezirea locurilor de parcare, deoarece astfel de acţiuni îi învaţă pe cei mici importanţa dăruirii şi în acelaşi timp să perceapă asta ca pe o parte a lumii lor.
Modelează proiectele după interesele copiilor
Copiii care se simt recunoscători, de obicei vor simţi nevoia să dăruiască şi ei ceva în schimb şi să îşi dea toată silinţa să facă asta. Aşa că o metodă bună prin care îi poţi face să se implice, este să faci planurile în funcţie de capabilităţile lor şi de lucrurile de care sunt interesaţi. Petrece timp cu copilul tău şi ascultă cu atenţie ceea ce are de spus. Pune des întrebarea “de ce?”, dacă cel mic îţi spune că vrea să fie profesor, întreabă-l de ce. Asta te va ajuta să descoperi lucrurile de care îi pasă.
Uneori o conversaţie măruntă, se poate transforma într-una extrem de importantă. Ştiu un caz al unei familii în care băieţelul cel mic, a fost foarte impresionat de un bătrânel care dormea pe stradă, aşa că mama celui mic a început să dezvolte discuţii pe tema persoanelor fără casă şi despre cum familia lor îi poate ajuta. Acum la câţiva ani de la acea întâmplare, băiatul respectiv împreună cu fraţii săi, strânge haine şi pături în fiecare iarnă şi în dimineaţa de Crăciun merg să le împartă celor nevoiaşi, iar din măruntul pe care l-au strâns pe parcursul anului, merg să cumpere mâncare şi alimente pe care de asemenea le împart persoanelor sărace. Copiii de abia aşteaptă acea zi şi îşi cheamă şi prietenii să îi ajute.
Pune accentul pe nevoi nu pe dorinţe
Studiile au arătat că în ultimii ani, a crescut dorinţa de a avea mai mulţi bani, în timp ce dorinţa de a munci din greu pentru a îi câştiga, a scăzut. Însă experţii subliniază că ţinerea materialismului sub control este cheia către cultivarea recunoştinţei.
Încearcă să porţi regulat conversaţii cu copilul tău despre faptul că tu munceşti din greu pentru banii pe care îi iei şi că este important pentru întreaga familie ca ei să fie folosiţi cu cap. Spune-i că lucrurile care contează cel mai mult, sunt cele de care are cu adevărat nevoie, cum ar fi mâncarea sau hainele, spre deosebire de dorinţe, care sunt cu totul altceva. Important este de asemenea şi să îi ajute pe cei mai puţin norocoşi. Poţi de exemplu să cheltui banii pe excursii ori la parcul de distracţii, în loc să cumperi bunuri materiale. Asta îi va ajuta pe cei mici să preţuiască mai mult timpul petrecut cu cei dragi, în locul obiectelor.
Părinţii ar trebui să fie atenţi şi la limbajul pe care îl au atunci când încearcă să îi înveţe pe copii să fie recunoscători pentru ceea ce au. Ar trebui evitate comparaţiile de genul “săracii copilaşi, ei nu au o casă, noi suntem atât de norocoşi”. Asta va pune accentul pe diferenţele dintre copiii din familie şi cei săraci, iar adevărată empatie se dezvoltă de abia atunci când ei realizează că se aseamănă din multe puncte de vedere cu acei copii săraci. Mai bună ar fi o explicaţie de genul “câteodată oamenii trec prin perioade grele, aşa cum şi noi am păţit, iar alţii ne-au ajutat, aşa că este rândul nostru să îi ajutăm pe alţii” Este vorba de reciprocitate şi despre dorinţa de a da mai departe ceea ce primim.
cateodata si faptul ca este nemultumit il face un adult ambitios asa am fost eu
Eu zic ca, educand un copil sa creasca paracticand recunostinta, e de-a dreptul, genial. Copilul va deveni un matur cu frustrari putine, va dezvolta mai putine masti comportamentale dezvoltate de nemultumiri acumulate, va relationa mult mai bine cu cei din jur, tocmai pentru ca nu va dezvolta acel spirit de competitie continua.
depinde mult si de felul de a fi al copilului si de cum il incatam. daca noi il educam sa fie un om responsabil si sa multumeasca pentru ceea ce primeste, nu sa aiba impresia ca totul i se cuvine… e ideal!
Mi se pare asa usor cand citesti ce sa spui, cum sa spui,c ce sa il inveti, insa in realitate…e multa munca. In primul rand pentru parinti, sa stie cum sa spuna lucrurile si cum sa ii faca sa inteleaga. Prin natura lui, copilul vrea lucruri, dar in acelasi timp, poate invata sa accepte si refuzuri.
Cat despre a spune Multumesc, Iarta-ma – e cel mai important sa invete asta de mic! 🙂
Ma bucur ca faci articolele astea despre copii, poate ajung si parintii sa-si creasca mai bine odraslele. Noi eram asa de cuminti, nu stiu ce se intampla cu generatia asta care se arunca pe jos in magazin, daca nu primesc nu stiu ce jucarie..
Articolele acestea dedicate părinților sunt chiar foarte bune. E un subiect delicat, puțini acceptă sfaturi din exterior și au impresia că educația pe care o oferă e cea mai bună. Din păcate acest lucru se reflectă în comportamentul adolescentului și din ce văd în prezent, lucrurile nu stau prea bine.
Nu stiu, citesc din ce in ce mai multe articole de genul, si tot nu as vrea un copil.
Sunt foarte incantata de acest articol..si eu incerc sa imi pun biletele(prin casa) cu mesaje de multumire si recunostinta pentru tot ceea ce am(nu ma refer la lucruri materiale)…si cu siguranta o sa imi educ si viitorii copii in acelasi sentiment ❤️Foarte frumos articolul! 🙂
Un articol pe gustul meu. Si eu incerc sa o obisnuiesc pe fata mea sa scrie in fiecare seara pe un biletel un lucru pentru care e recunoscatoare. Si eu practic acest obicei. Cateodata scriu, cateodata doar imi amintesc inainte de culcare. E ritualul meu.
Cred ca trebuie sa ne crestem copiii mai constienti de ceea ce se intampla in jurul, sa ii invatam sa aprecieze ceea ce au si sa inteleaga cat de greu se obtine acel lucru.
Invatat de mic cuvintele magice si valoarea adevarata a lucrurilor, cu siguranta ca va fi recunoscator!
Ma bucur ca pot citi si astfel de articole despre copii.
Imi place ideea cu biletelul pe care sa scrii de ce esti recunoscator. Functioneaza foarte bine si la adulti. Chiar cred ca e necesar.
Foarte interesant articolul!
Cree ca sfaturipe pe care le-ai dat se pot aplica si in viata de zi cu zi nu neaparat doar de sarbatori.