De la preşcolarii care se uită prea mult la televizor, până la adolescenţii care dau mesaje cu tentă sexuală de pe smartphone-uri, sunt o mulţime de lucruri de care trebuie să ne îngrijorăm când vine vorba de supravegherea felului în care sunt utilizate gadget-urile de către cei mici.
Când vin la şedinţe, iată ce temeri îmi dezvăluie părinţii care îmi vorbesc despre acest subiect: le este teamă că nu vor putea controla ce anume fac copiii, că vor face lucruri periculoase ori nepotrivite, sau că există conţinut nepotrivit pe internet la care copiii sunt expuşi şi pe care nu îl pot înţelege.
Temerile acestea sunt foarte valabile, având în vedere rolul pe care tehnologia îl joacă în zilele noastre în societate şi că majoritatea copiilor au acces la ea de la vârste fragede. Nu ar trebui să tratezi cu dezinteres problema monitorizării tehnologiei şi ar trebui să previi problemele în mod activ, în special în cazul copiilor mici. Odată ce ajung la liceu, mai poţi controla doar foarte puţin la ce se uită pe internet, aşa că îi încurajez pe părinţi să îşi ghideze copiii în direcţia corectă, până ca aceştia să termine şcoala generală.
Asta este într-adevăr o provocare şi începe de când copiii sunt destul de mari să poată privi ceva pe un ecran. Iată câteva idei după care să vă ghidaţi:
Limitaţi programul de televizor la 2 ore pe zi
Asta înseamnă două ore pe toată ziua, în care intră televizorul, jocurile video, cele pe tabletă/calculator, ori telefoanele mobile. Mulţi părinţi cred că programele educaţionale nu se pun, însă chiar şi acelea se iau în considerare. Sunt într-adevăr o opţiune mai bună, însă tot nu echivalează cu interacţiunea cu alte persoane sau cu jocurile cu obiecte reale.
Fiţi atenţi la rating: Contează şi chiar recomand să îl iei în considerare atunci când alegi la ce filme se uită, sau când le dai voie să se joace la calculator. Dacă ai un copil mai mare, care are voie să se uite la filme cu audienţă recomandată de peste 12 ani şi un copil mai mic, atunci va trebui să stabileşti o regulă care să îi impună copilului mai mare să se uite la acele filme doar când cel mic nu este în cameră. Odată ce copiii apucă să vadă ceva cu tentă sexuală, violentă sau nepotrivit în orice alt mod, nici nu vor mai uita ce au văzut. Va rămâne în creierul lor.
Pune parole la televizor şi computer: Asta poate să te ajute şi să respecţi limita de două ore pe zi şi în acelaşi timp să îi împiedici pe cei mici să vadă orice fel de conţinut neadecvat.
NU lăsa copilul nesupravegheat la calculator: Acesta este cel mai bun mod în care te poţi asigura că nu accesează nici un fel de conţinut cu care tu nu eşti de acord. Stai lângă el şi foloseşte-l împreună cu el.
Nu pune televizoare în dormitorul copiilor: Dacă vei instala un televizor acolo, nu vei avea nici un control asupra timpului pe care copiii îl petrec în faţa lui. Recomand să fie urmat acest sfat până când aceştia merg la facultate.
Pune calculatorul într-o locaţie centrală: Şi monitorizează ceea ce fac copiii. În cazul celor mai mari, stabileşte regula uşii deschise- dacă sunt în dormitor cu laptop-ul, uşa trebuie să rămână deschisă şi tu va trebui să treci să îi verifici din când în când.
Monitorizează-le telefonul: Îţi recomand să îi cumperi copilului un telefon cât de târziu poţi, dar în cazul celor mai multe familii, copiii primesc telefoane când ajung în şcoala generală. Oricând te-ai decide să îi cumperi unul, spune-i clar că nu este proprietatea lui. Îi faci un favoare că îl poate folosi, ca atare tu ai dreptul să îl verifici oricând vrei. Şi apoi fă următoarele două lucruri: verifică mesajele şi aplicaţiile. Unii părinţi instalează soft-uri de monitorizare pe telefoanele celor mici, pentru a putea vedea ce fac aceştia şi pentru a putea bloca anumite site-uri. În cele mai multe dintre cazuri, nu cred că este neapărat necesar, însă pentru părinţii îngrijoraţi, ori în cazul copiilor care nu se comportă adecvat, este o idee bună. Şi dacă cei mici îţi dau bătăi de cap când vrei să le controlezi telefonul, eu una aş instala un software de genul acela.
Învaţă-i gradual cu smartphone-ul: Una dintre opţiuni ar fi să îi cumperi unul normal pentru primul an, pentru a vedea cum se descurcă şi apoi să iei unul mai performant, dacă doreşti. O altă abordare ar fi să îi iei un smartphone, dar să îi laşi doar opţiunea de mesagerie şi să amâni accesul la internet.
Cunoaşte-le parolele: Spune copiilor că până când ajung la liceu, vor fi nevoiţi să îţi comunice parolele de la absolut orice: telefon, calculator şi reţelele de socializare. Explică-le că dacă nu ţi le dau, nu vor mai avea acces la telefon şi calculator. După vârsta de 14 ani, dacă se dovedesc a fi responsabili, nu ar mai trebui să fie nevoie de astfel de măsuri.
Adaugă-l în lista de prieteni sau dă-i follow pe toate reţelele de socializare—fără excepţii: În schimbul acestui lucru, poţi să te pui de acord cu el şi să nu comentezi pe pagina lui, ori să dai like sau să îţi faci cunoscută prezenţa pe acele reţele de socializare, dacă el nu vrea asta. Tu doar observi. Dacă te îngrijorează ceva din ceea ce vezi acolo, îi poţi spune direct copilului, faţă în faţă. Ar fi o idee bună să spui şi altor prieteni ori rude să dea follow copilului tău, pentru a avea o extra supraveghere.
Învaţă copiii despre amprenta digitală: Asigură-te că înţeleg faptul că totul este public şi poate fi urmărit şi că indiferent ce postează, acel ceva va rămâne pe internet pentru totdeauna.
Învaţă-i să nu posteze/trimită niciodată nimic compromiţător: Nici poze cu nuditate şi nici comentarii care pot afecta pe cineva. Orice ei împărtăşesc, poate fi împărtăşit la alte sute de persoane în doar câteva secunde şi poate ajunge să fie o ruşine sau ceva dureros pentru ei sau pentru alţii. Chiar dacă cei mici sunt supăraţi sau furioşi, ori nu le place o persoană, trebuie să evite să împărtăşească aceste sentimente online, sau să facă nişte comentarii neplăcute.
Învaţă-i despre modul privat online: Nu ar trebui niciodată să comunice ori să accepte prietenia cuiva necunoscut. Şi dacă cineva necunoscut încearcă să îi contacteze, trebuie să te anunţe. De asemenea, niciodată nu trebuie să îşi dea numele complete, numerele de telefon, data naşterii, numele şcolii, locaţia curentă, datele în care pleacă în vacanţă ori locaţia, sau orice alt tip de informaţie personală. Dacă afli că s-a întâmplat asta, nu reacţiona urât, deoarece i-ai putea face să nu îţi mai spună altă dată astfel de lucruri. Mai degrabă fă din asta o lecţie.
Adu-ţi aminte că tu eşti modelul pentru copilul tău în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei. Încearcă să rezişti tentaţiei de a îţi verifica din cinci în cinci minute calculatorul ori telefonul. Şi nu posta poze cu copiii tăi, pe care ei nu vor să le pui online. Este dificil să impui celor mici reguli pe care nici adulţii nu le respectă.
