Dentistii din trecut – Cum se facea stomatologia pe vremuri

Dentistii sunt, in general, cel mai de temut tip de medic, asa cum si durerea de dinti este mereu aproape insuportabila. Totusi, trebuie sa stim ca profesia de stomatolog isi are radacinile foarte adanc in istorie. Mai mult, vizitele la dentist nu au fost mereu lipsite de riscuri cum sunt in zilele noastre.

In cea mai mare parte a istoriei, igiena dentara a fost o chestiune destul de intamplatoare. Daca exista un caz grav de durere de dinti, singura solutie era sa ii scoti la frizerul local sau poate la un comis voiajor.

Daca un dinte scos de un barbat infricosat (sau chiar de o femeie) fara calificari medicale ar putea parea o perspectiva oribila, trebuie sa ne imaginam ca asa se faceau lucrurile inainte. Pur si simplu nu exista alta varianta.

 

Profesia de dentist exista de milenii, dar stomatologia estetica este relativ recenta. Exista resturi preistorice care prezinta dovezi de ata dentara sau de scobitori. Mai mult, pasta de dinti este folosita in India si China din 500 i.Hr, iar periuta de dinti era realizata din par de porc.

aparat dentar

Este cunoscut faptul ca etruscii isi faceau dinti falsi din fildes si os, fixati in gura prin lucrari de poduri de aur. Romanii foloseau doar proteze slabe, uneori confectionate din lemn, iar medicii foloseau forcepsul brut pentru extrageri. Hipocrate si Aristotel au studiat mult timp modalitati sa indrepte dintii sau sa repare cariile.

Arheologii au descoperit ramasite care atesta practici stomatologice de acum mai bine de 4000 de ani. In China Antica, oamenii foloseau bambus pentru a inlocui dintii extrasi cu brutalitate sau pierduti in lupta.

Prin anii 200-250 d.H, s-a ridicat o sfanta, protectoarea persoanelor cu dureri de dinti. Ei bine, da! Exista o astfel de sfanta. Numele ei este Apollonia, iar povestea ei este incredibil de dureroasa. Aceasta s-a razvratit impotriva imparatului roman Decius din Alexandria. In schimb, acesta a torturat-o si i-a scos toti dintii, lasand-o sa sufere. De atunci, ea ocroteste toate persoanele cu dureri dentare.

In afara de durerea de a avea un dinte scos, exista pericolul de infectie. Cativa pacienti pur si simplu sangerau pana la moarte. Dupa o estimare, in anii 1600, un deces din zece era legat intr-un fel sau altul de dureri de dintii.

Multor persoane le era foarte frica de durere, asa ca incercau sa faca fata altfel. Laudanul era, la acea vreme, cel mai bun antibiotic. Aceasta tinctura de opiu continea inclusiv morfina si codeina. Din cauza durerii, pacientii isi aplicau o doza foarte mare si mureau de supradoza. Asiro-babilonieinii considerau afectiunile dentare ca fiind cauzate de spirite.
Tratamentul se facea prin incantatii si rugaciuni.

Termenul de „dentist” a aparut pentru prima data in secolul al XVIII-lea, cand francezul Pierre Fauchard a publicat cartea sa, „Dentistul chirurg”, in 1728. Francezii au fost primii europeni care au promovat periutele de dinti. Cu toate ca se cunosteau cateva proceduri, precum extragerea si indreptarea dintilor, ortodontia a inceput cu adevarat dupa anii 1800.

In secolul al XIV-lea s-a brevetat scaunul stomatologic, iar pana la sfarsitul anilor 1800, Edward Angle a creat un sistem de clasificare pentru a descrie cum se incalecau dintii strambi, care este inca in uz in prezent.

Dentistii din trecut – Cum se spalau pe oamenii pe dinti

Care este primul lucru pe care il facem dimineata? Ne spalam pe dinti. Asa ne pornim motoarele si prospetimea zilei. Folosim periuta de dinti impreuna cu pasta cu o usurinta desavarsita. Aceasta este si ideea, nu? Problema este ca uitam miile de ani care stau la baza periutei de dinti pe care o folosim astazi.

Primele documentatii ale unei periute de dinti a fost in 3500 i.Hr. Babilonienii si egiptenii foloseau bete din copaci, pe care le mestecau. Batul avea doua capete – unul pe care il mestecau pana se trasforma in firicele subtiri si unul care era folosit drept ata dentara. O modificare demna de mentionat a fost facuta in 1600 i.Hr. Dovada ca oamenii tineau la igiena lor dentara, au inceput sa foloseasca crengute aromatice, pentru o respiratie frumos mirositoare.

Citeste si:  S-a descoperit un nou test de sange ce poate salva vieti prin detectarea mai devreme a cancerului ovarian

Istoria periutei de dinti
In anii 1400 a fost realizata prima periuta de dinti semi-moderna in China. Ea venea intr-o carcasa cu motive florale si era confectionata din os, bambus si par de porc. Aproximativ 300 de ani mai tarziu, in 1690, europenii au schimbat perii si au folosit pene sau par de cal. Mai mult, prima referire la cuvantul “periuta de dinti” a fost intr-o autobiografie a lui Anthony Wood, un englez cunoscut al vremii.

Prima periuta de dinti a fost produsa masiv de William Addis in Europa si era confectionata din par de porc si oase de bovine. In 1770, Addis a fost inchis pentru ca a provocat o revolta. In timp ce era in inchisoare, s-a saturat de metoda clasica de curatare a dintilor: folosind o carpa cu sare si cenusa pentru a freca dintii o data pe zi. Dupa ce a salvat un os de la cina si a obtinut niste peri de la unul dintre paznicii inchisorii, Addis a conceput o periuta de dinti moderna, foarte eficienta si usor de confectionat.

Dupa eliberare, Addis a construit imediat o afacere care producea in masa periutele de dinti si a devenit curand foarte bogat. Afacerea sa, cunoscuta sub numele de Wisdom Toothbrushes (Priutele de dinti intelepte), a ramas in familie pana in 1996.

In anii 1900, manerele de celuloid au inlocuit manerele osoase si perii de nailon au inlocuit periile din par de animale. A fost nevoie de peste 5000 de ani de ingeniozitate, dezvoltare si creativitate, dar produsul final este un instrument care, daca este utilizat corect, garanteaza respiratia proaspata, dinti mai curati si gingii mai sanatoase.

7 informatii surprinzatoare despre stomatologia din trecut

  • Cariile erau considerate a fi gauri de vierme. Asa cum spune un text Sumerian, prima referire istorica la adresa stomatologiei a fost in anul 5000 i.Hr. Cariile apareau sub denumirea de “gauri de vierme”, o imagine deloc placuta.
  • Frizerii sunt cei care obisnuiau sa scoata dintii. In Evul Mediu exista o meserie numita “frizer-chirurg”. Acestia te tundeau, te radeau si… iti scoteau si un dinte. Nu suna deloc ca o vizita relaxanta la frizer.

  • Primul anestezic local a fost inventat abia in 1903 de catre un chimist german, Alfred Einhorn. In prezent, nici nu ne putem imagina o vizita la dentist fara un anestezic, deci ar trebui sa apreciem curajul celor care nu aveau de ales.
  • Dentistii nu foloseau ambele maini. In trecut, dentistii foloseau o mana ca sa scoata dintii sau maselele, iar pe cealalta o foloseau pentru a tine pacientul imobilizat. Abia in 1960 a devenit o regula folosirea ambelor maini.
  • Freza era actionata manual. Unul dintre dentistii lui George Washington a inventat freza actionata de picior. Acesta a transformat roata de tors a mamei lui intr-un aparat care sa poata sa invarta freza si sa penetreze smaltul dintilor primului presedinte american.

Dentistii din trecut – Povesti de groaza

De cand suntem mici suntem amenintati ca daca nu mancam dulciurile intr-o cantitate moderata, o sa avem nevoie sa facem o vizita la dentist. Stomatologul era un loc cu miros de dezinfectant, injectii si sunete de freza. Ei bine, suntem norocosi ca exista toate cele de mai sus. Nu a fost tot timpul asa.

Daca traiai in mediul rural, singura solutie pentru o extractie dentara putea fi singurul barbat din sat cu un cleste. Mai mult, fierarul, care avea fel de fel de ustensile, era o tinta pentru oamenii cu dureri de dinti.

Pana in 1400, problemele cu dintii nu erau atat de grave sau frecvente. Scheletele dezgropate din perioada preistorica pana in epoca Elisabetei I a Angliei dezvaluie adesea ca oamenii aveau dinti surprinzator de sanatosi. Multi oameni munceau pe camp sau in mine si isi luau masa acolo. Acestia ingerau, in schimb, foarte mult praf si pietris din zona miniera. Este un mister cum smaltul dintilor a rezistat la asemenea tratamente.

Adevaratul criminal a fost zaharul rafinat, care a inceput sa ajunga la sfarsitul anilor 1400 si care, la inceput, a fost accesibil doar celor bogati. Se spune ca regina Elisabeta I era atat de fascinata de deserturile zaharoase, incat dintii ei devenisera destul de negri spre finalul vietii, iar oamenii aveau probleme sa inteleaga cuvintele cu care aceasta incerca sa comunice.

Citeste si:  10 alimente care îţi vor îmbunătăţi dispoziţia instant

Odata, avea dureri de dinti atat de groaznice ca trebuia sa isi scoata un dinte. Ii era atat de frica, ca pur si simplu refuza. Asa ca, un episcop a luat un cleste si si-a scos propriul dinte ca sa ii demonstreze ca nu era un lucru atat de complicat. Asa da oamei loiali la curte!

Zaharul rafinat disponibil maselor a fost o tragedie pentru dantura. Sfarsitul anilor 1700 a fost inceputul stomatologiei ca meserie. In Bristol, Anglia, in 1775, a existat chiar o femeie stomatolog – o doamna Clokowski – care isi facea publicitate masiva si prezenta munca ei ca fiind un tip de stomatologie cosmetica, asemanatoare cu ce avem astazi. Aceasta oferea diverse produse cosmetice, precum si servicii de curatare si indreptare a dintilor.

Unele dintre primele reclame locale pentru „stomatologi” sau „chirurgi-stomatologi” au aparut in presa din Bath in anii 1700. In acel moment, orasul era in perioada lui de aur ca statiune de recreere si sanatate pentru aristocrati, care, bineinteles, ar fi platit bani frumosi pentru a fi scutiti de agonii.

La inceputul anilor 1800, medicii stomatologi faceau publicitate in mod regulat in ziarele din Anglia. In 1808, de exemplu, un „doctor Durlacher”, care pretindea ca este un celebru chirurg-stomatolog din Londra, realiza interventii chirurgicale pe Danemarca Street si Union Street. Doctorul Durlacher promitea sa implanteze dinti artificiali „egali cu realitatea” si ca „durerea de dinti va fi vindecata instantaneu” – fara a fi nevoie sa extraga vreun dinte. Mai mult, medicul putea trata si unghiile de la picioare crescute stramb.

In era victoriana, cetatenii saraci aveau tendinta de a merge la chimistii si farmacistii vremii. Ei ofereau diverse remedii pentru durerile de dinti, cum ar fi laudanum sau uleiul de cuisoare, iar unii ofereau chiar si extractii in schimbul unor sume considerabile de bani.

In 1849, un ziar local englezesc a povestit o poveste de groaza despre o astfel de unitate. Un servitoare a mers la magazinul unui medic-farmacist din Bristol pentru a-i extrage „dintii furiosi”:

„Omul cu pastile si potiuni a tras si a tras de molarul ei incapatanat si a taiat si a sacrificat gingia din jurul ei, pana cand, in cele din urma, a observat ca pacienta sa a fost aproape epuizata de chinul pe care i l-a provocat si a renuntat. Servitoarea a fugit din acel loc mancand pamantul.”

Femeia s-a dus intr-un alt magazin in care dintele a fost indepartat cu usurinta si fara multa bataie si s-a intors la magazinul initial pentru a-si cauta dreptatea. El a sustinut ca este preocupat de durerea pe care a oferit-o, iar pentru a o compensa, i-a promis un lucru halucinant – in cazul in care femeia mai avea nevoie de o extragere, o va face pe gratis. Foarte linistitor, mai ales dupa atatea chinuri!

Pe masura ce oamenii si-au pierdut dintii in lupta cu cariile, au inceput sa foloseasca alternativa falsa. Uneori, noii dinti erau artificiali, realizati din oase de animale sau bambus. Totusi, cei mai multi erau luati din gura persoanelor decedate sau chiar de la donatori vii, pentru a fi implantati.

In Londra exista un stomatolog care punea la dispozitia clientilor sai dintii proveniti din gurile copiilor saraci. Doamnele de societate se laudau cu dantura din gurile unor fete sarace sanatoase, carora le erau extrasi dintii in fata aristocratilor si erau platite cu o moneda per dinte, echivalentul a 5 lei din zilele noastre.

Profesia de stomatolog bine reglementata de astazi este departe de zilele in care fierarul local putea fi chemat sa-ti extraga dintii. Acum, tehnologia face progrese uriase in imbunatatirea tehnicilor stomatologice. Suntem capabili sa folosim imagini tridimensionale ale gurii pentru a reduce timpul de risc si pentru a stabili tratamentul necesar pentru a decide unde se potrivesc mai bine implanturile. Stomatologia cosmetica devine din ce in ce mai accesibila pentru toata lumea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Mesajul tau
Numele tau