Cercetarile indica din ce in ce mai mult importanta borului pentru sanatate. Desi nu exista simptome ale deficientei de bor clar definite sau aporturi necesare, exista dovezi in crestere ca lipsa acestui micronutrient pune sanatatea in dezavantaj.
Simptomele deficitului de bor
Semnele deficitului de bor au fost identificate pentru prima data la plante in anii 1920. Oamenii de stiinta au descoperit ca plantele cu deficit de bor au probleme de reproducere, crestere si dezvoltare.
Studiile ulterioare au confirmat ca animalele mici, inclusiv broastele, pestele zebra si soarecii prezinta dovezi ale unor deficiente de bor care includ:
- ovare atrofiate;
- numar scazut de spermatozoizi;
- dezvoltare embrionara slaba;
- calitate redusa a oualelor;
- defecte de morfologie a spermei.
Alte studii la animale arata, de asemenea, impactul deficitului de bor asupra sanatatii oaselor. Fara suficient bor, animalele sunt mai susceptibile de a avea o dezvoltare anormala a membrelor dar si o scadere a rezistentei acestora.
Borul joaca un rol important in reglarea diferitilor hormoni, incluzand vitamina D, estrogen, hormon tiroidian si insulina. Aceasta observatie ar putea avea implicatii in sanatatea oaselor pentru toate animalele inslusiv pentru oameni.
Deficienta de bor la oameni
Cercetatorii inca investigheaza rolul borului in sanatatea umana. Odata ce se credea a fi neesential, borul devine din ce in ce mai recunoscut ca factor vital al mai multor sisteme ale corpului.
Osteoartrita, sanatatea oaselor si cancerul sunt cateva dintre domeniile de interes. Exista studii clinice despre osteoartrita in care li s-au oferit participantilor 6 mg de bor pe zi. Rezultatele au demonstrat imbunatatiri ale disconfortului si biomarkerilor inflamatori in comparatie cu placebo.
In locurile unde consumul mediu de bor este sub 1 mg pe zi, incidenta artritei este cuprinsa intre 20% si 70%. Prin comparatie, populatiile care consuma 3 mg pana la 10 mg pe zi au rate de incidenta medii sub 10%.
Statisticile ne arata ca corelatia nu dovedeste cauzalitatea. Cu toate acestea, acest contrast puternic implica faptul ca borul este demn de mai multe investigatii.
Scaderea ratei cancerelor de prostata, plamani si col uterin a fost observata in studiile efectuate. Femeile care consuma 0.78 mg de bor pe zi sau mai putin au un risc de doua ori mai mare de cancer pulmonar decat cele care consuma 1.25 mg de bor pe zi.
Viitoarele studii care compara borul cu efectele placebo ar putea ajuta la stabilirea liniilor directoare privind stabilirea sanatatii publice cu aplicatii practice.
Cercetarile privind efectele borului asupra sanatatii creierului si asupra sistemului nerevos central sunt limitate. Studiile preliminare sugereaza ca borul poate contribui la dexteritate, procesare cognitiva si memorie pe termen scurt.
Avand in vedere ca ratia este de cam 1 mg de bor pe zi, o crestere modesta de 3 mg pe zi are potentialul de a imbunatati o gama larga de functii suplimentare, incluzand:
- beneficii ale sistemului imunitar si ale sanatatii inimii;
- absorbtia de magneziu;
- reproducerea si reglarea hormonilor sexuali;
- toleranta la chimioterapie;
- vindecarea ranilor.
Obtinerea de suficient bor printr-o dieta variata, mai degraba decat suplimente, te poate ajuta sa eviti supradozajul periculoss
Cauze ale deficitului de bor
Aportul scazut de bor este legat de consumul insuficient de alimente vegetale sau de o viata intr-o zona cu sol sarac in bor. Regiunile cu bor scazut includ Brazilia, Japonia si SUA. Zonele uscate cum ar fi Turcia, California, chile, Argentina, Rusia si Peru au un sol mai bogat in bor.
Carnea, pestele si lactatele sunt surse slabe de bor. Consumul unei varietati de legume cu frunze, fructe (in special avocado si stafide), leguminoase (inclusiv arahide si unt de arahide) si nuci, poate imbunatati nivelul de bor consumat. Bauturile fermentate, cum ar fi vinul, cidrul si berea, sunt si ele surse bune de bor.
Diagnostic al deficitului de bor
Concentratia borului in sange ramane, in general, constanta, indiferent de aport, sugerand ca este destul de reglementata de organism. De exemplu, femeile aflate in post-menopauza au niveluri sanguine cuprinse intre 34 si 95 nanograme pe mililitru.
Consumul in exces al borului este probabil eliminat in urina ceea ce face dificila starea evaluarii starii borului prin prelevarea de sange. Borul pare sa se acumuleze in anumite tesuturi, inclusiv osul, unghiile si parul. Teoretic starea borului ar putea fi evaluata prin testarea acestor testuturi.
Cu toate acestea, este mai practic sa stabilesti daca ai suficient bor folosind o rechemare dietetica. Un sistem digestiv care functioneaza normal absoarbe 85% pana la 95% bor din alimente si bauturi.
Este putin probabil ca medicul tau sa fie de acord sa iti verifice starea borului din cauza lipsei unor protocoale sau masuratori bine stabilite pentru bor la om. Cu toate acestea, evaluarea consumului nutritional in mod holistic acordand atentie la ceea ce mananci poate oferi informatii utile despre domeniile ce necesita imbunatatiri.
Tratamentul deficientei de bor
Nu exista un aport adecvat stabilit pentru bor, dar nivelul tolerabil al aportului superior este stabilit la 20 mg pe zi. Multe dintre beneficiile pentru sanatate suspectate la bor par a fi asociate cu aporturile de 3 mg pe zi sau mai mult.
Cercetatorii estimeaza ca 3 mg pe zi se incadreaza in limitele de siguranta in ceea ce priveste consumul de bor.
Subliniind mesele pe baza de plante asupra aporturilor grele de carne, acest lucru va aduce beneficii sanatatii umane in diferite moduri doar prin cresterea nivelului de bor. Vizita la dietetician te poate ajuta sa stabilesti un model alimentar nutritiv care sa acopere baza nutritionala pentru o gama larga de micronutrienti vitali.
Daca iei o multivitamina, verifica daca contine bor. Deoarece bor-ul poate fi toxic in exces. Cel mai bine este sa eviti suplimentele cu doze mari de bor, cu exceptia cazului in care medicul iti recomanda.
Copii sunt deosebit de sensibili la potentialele pericole ale toxicitatii bor-ului, deci retine ca borul este prezent in mai multe produse de curatare de uz casnic si pesticide.
