6 mituri desfiinţate despre OMG

0
262

Există o mulţime de lucruri care se spun despre OMG-uri, tu câte dintre ele crezi?
Probabil că deja ştii că OMG-urile ne fac să folosim mai multe pesticide, ceea ce este o problemă foarte mare, dar ştii şi alte lucruri despre aceste alimente misterioase? Iată şapte mituri desfiinţate despre OMG-uri.

1Mit: OMG-urile există de mii de ani

Modificarea genetică este diferită de modul tradiţional de cultivare şi selecţie al plantelor şi are evident, riscurile sale. Termenul de modificare genetică se referă de fapt la procesul artificial prin care se iau gene de la o specie şi cu ajutorul unui dispozitiv special, ori al virusurilor sau bacteriilor, se injectează în alt organism. Acest proces nu ar putea niciodată avea loc în natură. Aşa că, în ceea ce priveşte modificarea genetică a seminţelor şi alimentelor obţinute prin această inginerie, este un proces complet artificial. Cultivarea tradiţională, sau selecţia plantelor, există de mii de ani şi se referă la încrucişarea speciilor, de exemplu plantele de roşii ce produc legume gustoase, sunt încrucişate cu alte plante de roşii, dar din alt soi, care deţin şi alte calităţi. Nu acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul seminţelor modificate genetic. Majoritatea OMG-urilor care sunt acum folosite, sunt create pentru a rezista stropirii masive cu erbicide. Companiile care le crează, sunt aceleaşi care vând şi chimicalele cu care plantele ar trebui tratate. Sunt două lucruri care vin la pachet.
Dacă vrei să începi să plantezi fructe şi legume în grădina ta, asigură-te că seminţele sunt organice. Firmele care vând astfel de seminţe naturale, fac eforturi pentru a evita achiziţia lor de la companiile care promovează OMG-urile.

2Mit: Avem nevoie de OMG pentru a ţine sub control buruienile şi dăunătorii

Ironia face ca tocmai aceste OMG-uri să fie cele din cauza cărora s-au înrăutăţit problemele cu dăunătorii din grădini. Majoritatea acestor seminţe care sunt folosite în ziua de azi, au fost create în aşa fel încât să producă propriul lor pesticid în interiorul plantei, sau să poată rezista unei doze mari de pesticid, care în mod normal ar ucide planta. În 2012, existau 62.321.644 hectare de teren cu diverse produse modificate genetic, printre care şi soia, porumb, lucernă, bumbac, rapiţă şi sfecla de zahăr, create pentru a rezista unor mari cantităţi de erbicide şi pesticide chimice. Aproape o treime din acele terenuri sunt acum pline de superburuieni, plante problematice care nu mai pot fi distruse prin utilizarea chimicalelor destinate OMG-urilor.
Cele mai multe sunt create în aşa fel încât să fie rezistente la glifosat, substanţa activă din multe erbicide. Buruienile au devenit rapid rezistente la această substanţă, ceea ce înseamnă că este necesară utilizarea unor chimicale şi mai puternice, cât şi o stropire mai frecventă. Cercetătorii au descoperit recent că între anii 1996 şi 2011, tehnologia OMG a dus la o creştere a cantităţii de erbicid utilizate, cu 1.161.836.044 de kilograme, mai exact, cu 11% mai mult. De fapt, cu cât se folosesc mai puţine kilograme de insecticid, cu atât creşte cantitatea de erbicide utilizată. OMG-urile nu se ridică la nivelul aşteptărilor. Este foarte simplu.

Citeşte şi  Cum sa alegi corect produsele folosite zilnic, pentru a fi sanatos

3Mit: OMG-urile scad dependenţa fermierilor de pesticidele de pe vremuri, mult mai toxice

S-au trimis cereri către cei care conduc domeniul agriculturii, pentru aprobarea utilizarii unei noi generaţii de porumb modificat genetic, cât şi a unui nou tip de soia, ambele create ca să facă faţă dozelor crescute de erbicide mai vechi, deoarece OMG-urile utilizate în prezent nu sunt capabile de asta. A fost o adevărată explozie a superburuienilor care nu mai pot fi distruse cu glifosat şi 21 de specii de buruieni au ajuns să fie rezistente la respectiva substanţă. Milioane de hectare de teren arabil sunt abandonate din această cauză, iar fermierii au ajuns să plătească sume imense pentru curăţarea manuală a terenurilor arabile.

4Mit: Alimentele OMG sunt bune de mâncat

Alimentele OMG nu au fost niciodată testate corespunzător pentru a se vedea efectele pe termen lung asupra sănătăţii, în ciuda faptului că au apărut pe piaţă încă din 1996. Există aproximativ 600 de studii care se axează pe compoziţia alimentelor modificate cu ajutorul ingineriei genetice şi care studiază caloriile, proteinile, grăsimile şi vitaminele din acestea. Studiile respective sunt de obicei finanţate de cei din industria alimentară şi se fac pentru a demonstra că şi alimentele modificate genetic sunt comparabile din punct de vedere nutritiv cu cele organice, ori pentru a îi convinge pe fermieri că acestea sunt la egalitate cu alimentele naturale. Ambele tipuri de studii nu au aproape nimic de a face cu sănătatea şi siguranţa oamenilor.
Puţinele studii care analizează impactul pe termen scurt asupra sănătăţii, trag semnale de atenţionare. O meta-analiză ce a inclus 19 studii pe termen lung efectuate pe animale, spune că acelea care au fost hrănite cu porumb sau soia modificate genetic, au prezentat probleme la rinichi, ficat şi măduvă, afecţiuni ce indicau o posibilă boală cronică. OMG-urile se fac vinovate şi de creşterea numărului cazurilor de alergii cât şi a unor tipuri de cancer, cauzate de anumite chimicale din pesticidele puternice cu care sunt stropite culturile, dar şi de distrugerea adn-ului, creşterea numărului de naşteri premature şi a cazurilor de ADHD. Cercetătorii au analizat datele existente despre utilizarea glifosatului în mediul înconjurător şi au descoperit lucruri îngrijorătoare. Acesta, atunci când este prezent în cantităţi mari, poate cauza dereglări endocrinologice, care pot duce la obezitate, probleme cu inima, probleme de circulaţie şi diabet, iar în cantităţi mai scăzute glifosatul a fost asociat afecţiunilor sistemului imunitar, dificultăţilor la naştere, morţii celulelor şi dizabilităţilor de învăţare. Nici pentru animale nu este sănătos. Cercetătorii au descoperit că porcii hrăniţi cu alimente modificate genetic, erau mult mai expuşi cazurilor de inflamaţie a stomacului şi de modificare a uterului, care ar putea fi un indicator al cancerului endometric şi al endometriozei, o îngroşare anormală, sau al polipilor uterini, toate acestea putând să afecteze fertilitatea.

Citeşte şi  5 alimente pe care ar trebui să le mănânci, pentru o viaţă mai lungă

5Mit: OMG-urile sunt sigure pentru mediul înconjurător

Acestea distrug biodiversitatea şi au afectat mai multe specii de vieţuitoare. Scăderea catastrofică a numărului de fluturi-monarh este asociată în mare parte utilizării glifosatului. Această substanţă distruge plantele de alior (laptele câinelui), care creşte pe câmpuri şi pe lângă şosele şi de care fluturii monarhi au nevoie pentru a se reproduce, puii lor hrănindu-se cu frunzele acelor plante. Toate OMG-urile care au fost create pentru a putea fi stropite cu erbicide, sunt acoperite cu insecticide neonicotinoide. Acest tip de insecticid circulă prin plantă şi ajunge într-un final în polenul ei şi se crede că afectează albinele, cauzându-le probleme neurologice. Fermierii utilizează atât de multe erbicide, încât acestea au fost descoperite în pârâuri, aer şi chiar în apa de ploaie, în nivel atât de mare că ar putea afecta oamenii în mod direct.

6Mit: Tehnologia OMG este o ştiinţă exactă

Deşi continuă să se îmbunătăţească, tehnologia OMG este încă la început şi nu este de încredere. Atunci când o genă străină este introdusă într-o plantă, există o şansă la 100 de trilioane să ajungă în acelaşi loc de două ori, conform cercetătorilor. Deşi se doreşte obţinerea unei anumite caracteristici la acea plantă, rezultatul ar putea fi unul care nici măcar nu a fost descoperit încă. Nu se ştie cum ar putea asta afecta sănătatea oamenilor, însă OMG-urile deja sunt vinovate de creşterea numărului de alergii la diferite alimente.
Din moment ce biotehnologii cunosc doar o frântură din ceea ce este de ştiut despre genomul oricărei specii de plantă de cultură şi despre funcţiile genetice, biochimice şi celulare, chiar şi introducând gene într-o categorie despre care se crede că este sigură, ei ar putea face ca o cultură să devină toxică, sau să aibă valori nutriţionale scăzute, ori chiar să prezinte rezistenţă la boli, dăunători, secetă, sau alte lucruri ce o pot afecta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Mesajul tau
Numele tau