6 lucruri care s-au întâmplat atunci când am renunţat la produsele lactate pentru 3 săptămâni

0
674

Fără caşcaval vă rog!

Îngheţata este una dintre marile mele pasiuni, urmată îndeaproape de brânză şi ceaiul cu lapte de la micul dejun. Pentru multă vreme am trăit fericită într-o lume doar a mea, plină de lactate, asta până de curând, când am început să văd tot felul de rapoarte conform cărora, dacă voi mânca lactate în fiecare zi, acestea probabil mă vor ucide. Dacă de obicei cauţi diverse pe internet (şi din moment ce tocmai citeşti asta, ştiu că o faci..), probabil că ai auzit că laptele este cel care afectează întreaga rasă omenească, începând cu acneea cronică, balonarea permanentă şi încheind cu obezitatea şi o sănătate proastă a oaselor, dezechilibre hormonale şi cancer.
Şi eu care trăiam liniştită, crezând că laptele este ceva foarte nutritiv… Am început să merg la tot felul de doctori dieteticieni şi naturopaţi, ca să aflu cum afectează de fapt lactatele corpul uman, însă am ajuns să fiu mai confuză ca niciodată. Fiecare părea să aibă o altă opinie despre cât de bine este să consumi lactate, despre cum ar trebui să fie, mai slabe sau mai grase şi despre impactul lor asupra organismului.
Unul dintre dieteticieni a avut numai lucruri bune de spus despre lapte, cum ar fi că este plin de calciu, proteine şi vitamine B12, care sunt bune pentru creier. Pe de altă parte, naturopatul a spus că laptele de vacă nu este bun pentru nutriţie şi digestie din cauză că trece prin procesul de pasteurizare şi cel de omogenizare. A mai spus că şi dacă o persoană nu are complet intoleranţă la lactoză, mulţi oameni tot pot fi sensibili la proteina conţinută de lapte, numită cazeină şi care pot prezenta o mulţime de simptome ca durerile de cap, oboseală, balonare, gaze, congestie şi inflamaţie sistemică, inclusiv acnee.
Apoi un gastroenterolog mi-a spus că literatura ştiinţifică este foarte încâlcită când vine vorba de lactate. Dar a menţionat că există câteva studii recente de calitate, care au arătat că lactatele grase au fost asociate unui număr mai scăzut de cazuri de diabet şi de îngrăşare, faţă de lactatele cu mai puţină grăsime, deşi sunt multe pe care încă nu le ştim, despre cum afectează lactatele corpul în general.
Pentru că eu am o dietă bogată în lactate încă de când eram mică, am fost curioasă să văd dacă mă voi simţi altfel atunci când nu le voi mai consuma. În plus, m-am gândit că puteam probabil să mă descurc şi cu mai puţină îngheţată în viaţa mea. Ca atare, am cumpărat prima mea cutie cu lapte de migdale şi i-am spus răspicat soţului că nu mai putem lua îngheţată până când nu termin experimentul. Iată ce s-a întâmplat:

La început m-am simţit ca o zeiţă a mâncatului sănătos

În prima zi fără lactate, am comandat un bol cu orez şi tofu de la restaurantul de lângă locul de muncă şi m-am simţit extrem de responsabilă. A fost surprizator de săţios şi gustos, aşa că m-am gândit că ar trebui să gătesc şi eu reţeta acasă. Apoi, în următoarele zile, am început să îmi iau salate la prânz şi m-am simţit foarte satisfăcută de mine însămi, pentru că am reuşit să mă ţin de plan.

Apoi m-am întristat

Sentimentele mele de încântare au fost de scurtă durată. De fiecare dată când mâncam o salată, ori un sandwich, nu mă puteam abţine să nu mă gândesc “asta ar fi atât de bună dacă ar fi avut şi nişte caşcaval”. Şi apoi îmi plângeam de milă că nu aveam voie să mănânc aşa ceva, mulţumită acestui experiment pe care m-am hotărât să îl fac. M-am plictisit de salata pe care o mâncam în fiecare zi, dar în loc să încerc alte preparate, cum a fost acel orez cu tofu, am ajuns să mănânc unt de arahide şi jeleuri şi m-am bălăcit mai departe în nefericirea mea.
Am descoperit că nu am nici un pic de autocontrol

Pentru că ştiam că nu am voie să mănânc lactate, asta nu a făcut decât să îmi creeze şi mai multă poftă. Aşa că trebuie să recunosc că am trişat de câteva ori. Dar ce să fac, nu puteam să nu mănânc un cheesburger sau să iau un shake atunci când mă vedeam cu prietenii şi ei comandau lucruri de genul ăsta. Plus că nu puteam refuza să mănânc din tortul de la ziua bunicului meu, care împlinea 90 de ani, mai ales că era o metodă care îmi mai distrăgea puţin atenţia de la toată agitaţia din jur. Apoi cineva a adus la birou nişte pizza făcută în casă, cu muuult caşcaval şi..aţi înţeles ideea. Sunt o persoană slabă.

M-am simţit şi am arătat exact ca înainte

În ciuda scăpărilor repetate, chiar am mâncat foarte puţine lactate în aceste trei săptămâni, mai puţine decât am mâncat în orice altă perioadă a vieţii mele. Faptul că nu am mai mâncat dimineaţa fulgii de ovăz cu lapte, chiar a fost o modificare majoră în cantitatea de lactate consumate de obicei. Una peste alta, în total am avut 11 zile în care nu am mâncat absolut deloc lactate, cinci în care am mâncat doar un singur fel şi cinci în care am cedat complet tentaţiei. Tot ar trebui să însemne ceva, nu? Dar nu am observat nimic diferit la corpul meu şi nici nivelul energiei nu s-a modificat. Greutatea nu s-a modificat, nici problema cu acneea şi nu m-am simţit mai mult sau mai puţin balonată, nici măcar în zilele în care m-am abţinut complet de la orice tip de lactate. Cu siguranţă că se vor găsi experţi care să spună că toate acele zile în care am trişat mi-au distrus experimentul, dar am crezut că voi vedea măcar câteva schimbări la piele sau la grăsimea de pe abdomen.

Am devenit extrem de sceptică

Nu ştiu sigur la ce m-am aşteptat atunci când am încetat să mai consum lactate, dar bănuiesc că am crezut că o să mă simt mai uşoară şi mai slabă şi probabil mai energizată. Dar nici una dintre astea nu s-a întâmplat şi cu cât am continuat (semi)experimentul meu cu lactatele, cu atât începeam să fiu mai convinsă că nu existau nici un fel de beneficii în faptul că mă abţineam de la ceva ce mă făcea atât de fericită. Nu am nici un fel de alergie la lactate, greutatea este în regulă şi mă îmbolnăvesc foarte rar, deci cum ar putea să îmi facă rău?
Am mai făcut câteva cercetări şi am dat peste lucrarea unui specialist care s-a adâncit în această problemă intens dezbătută, care a ajuns la concluzia că nu există nici un motiv pentru care să credem că lactatele sunt necesare într-o dietă sănătoasă, dar în aceeaşi măsură, nici unul pentru care să nu presupunem că ar putea fi necesare.
Mi s-a părut interesantă explicaţia despre popoarele care consumă lapte cu sfinţenie şi altele care nu o fac. Are de a face cu felul în care au evoluat popoarele în funcţie de istoria lor. Cele în care ciobănitul a fost de o importanţă majoră, au evoluat în popoarele care tolerează foarte bine lactatele, chiar şi după ce trec de perioada copilăriei. În alte popoare, acolo unde păstoritul nu a fost important, oamenii au fost şi în continuare sunt, intoleranţi la lactoză. Eu vin dintr-o familie care a avut întotdeauna de-a face cu lactatele, aşa că nu pot spune decât: puneţi extra caşcaval vă rog!
P.s: Când experimentul meu a luat sfârşit, am mâncat 3 îngheţate într-o zi.
Şi au fost de-li-cioa-se!

LĂSAȚI UN MESAJ

Mesajul tau
Numele tau