Impactul COVID-19 asupra securitatii globale

Organizarea actiunilor militare in mijlocul unei pandemii este extrem de dificila, iar fortele militare ale Chinei si SUA vor avea nevoie de timp pentru a-si reveni. Ambele parti trebuie sa fie prudente deoarece conflictul dintre marile puteri armate-nuclear este extrem de riscant. Efectele pandemiei sunt motive ingrijoratoare. Observatorii s-au intrebat: ce se va intampla atunci cand economia Chinei va incetini? Turbulenta economica va determina Partidul comunist chinez sa exploateze nationalismul pentru a ramane la putere?

COVID-19 a facut ca economia chineza sa se micsoreze in primele trei luni ale anului trecut, pentru prima data in ultimele decenii. Bineinteles a inceput sa isi revina insa economistii nu sunt siguri ca va reveni fara probleme, mai ales daca apar noi focare.

In anul 2020 economia Chinei a crescut cu 2.3%. In T1/2021 China are o revenire spectaculoasa crescand cu 18.3%, acesta fiind cel mai bun rezultat trimestrial inregistrat vreodata.

Facem o paralela si privim situatia economica a Romaniei care in anul 2020 a avut o pierdere de 3.9%.

O intelegere aprofundata a istoriei COVID-19 este importanta pentru politica globala. Reconstituirea transferului de virus dintre China si SUA din punct de vedere politic, avand in vedere rivalitatea dintre cele doua puteri va fi facuta de anchetatori terti neutri pentru rezultate credibile. Dar, chiar si in aceste conditii, este posibil sa nu aflam cum s-a produs „transferul” pentru prima data.

COVID-19 a produs o lovitura grava in economia Statelor Unite si va fi necesara o cantitate imensa de fonduri federale pentru a mentine economia pe linia de plutire. Acest lucru creeaza presiuni pentru reducerea bugetului directionat catre armata. Investitia in inteligenta artificiala este o modalitate de a compensa o armata mica, ce este deja tensionata de razboaiele din Afganistan si Irak. Altfel spus, pandemia ar putea incuraja SUA sa schimbe strategia de investitii alegand inteligenta artificiala precum si informatia.

Impactul economic dezlantuit de pandemie este clar, dificil de rezolvat. Poate cel mai ingrijorator dintre toate domeniile este cel alimentar.

Securitatea alimentara inseamna ca in acest moment toate persoanele au acces fizic, social si economic la alimente suficiente, sigure si hranitoare care sa satisfaca preferintele alimentare si nevoile dietetice pentru o viata activa si sanatoasa.

Foametea la nivel global era oricum grava inainte de izbucnirea pandemiei, insa acum situatia a devenit disperata. Numarul total de subnutriti crescuse inainte de pandemie de la 624 milioane in 2014 la 688 milioane in 2019. Acest lucru a fost atribuit evenimentelor climatice extreme, conflictelor si focarelor de lacuste din Africa de Est si Peninsula Arabica. Pandemia a accelerat semnificativ aceasta crestere, Programul Alimentar Mondial estimand ca, din aprilie 2021, 296 de milioane de oameni sunt subnutriti in cele 35 de tari in care este prezent – cu 60% mai mult decat cifra inregistrata in 2019.

In America Latina si Caraibe, de exemplu, nivelurile de securitate alimentara erau in scadere deja de dinainte de izbucnirea pandemiei si s-au inrautatit dramatic in anumite tari in ultimul an. Cu toate acestea, FAO se asteapta ca regiunea sa poata produce suficiente rezerve pentru a-si hrani in mod adecvat locuitorii in urmatoarele luni. Principalul risc pe termen scurt este acela de a nu se putea garanta accesul la alimente pentru populatia care respecta masurile de securitate sanitara pentru prevenirea si raspandirea virusului si care, in multe dintre cazuri, si-au pierdut principala sursa de venit. In plus, este esential sa mentina sistemul alimentar viu pentru a asigura aprovizionarea consumatorilor.

Citeste si:  Cum a reusit Andra sa slabeasca 15 kilograme in 4 luni, dupa sarcina

Impactul este deosebit de pronuntat in tarile cu venituri mai mici. Sondajele telefonice rapide efectuate de Banca Mondiala in 48 de tari au aratat ca un numar semnificativ de oameni care raman fara alimente isi reduc consumul. Consumul redus de calorii si nutritia compromisa ameninta sanatatea, putand sa aiba un impact durabil asupra dezvoltarii cognitive a copiilor.

Bangladesh, se lupta sa asigure aprovizionarea adecvata cu alimente in timpul pandemiei. Programele publice de transfer alimentar – adica programele de asistenta sociala – au contribuit la combaterea numarului alarmant de cetateni infomentati, dar chiar si aceste programe s-au dovedit insuficiente. Cel mai mare program de acest fel din tara Food Friendly Program (FFP) a fost gasit de institutul International de Cercetare a Politicii Alimentare (IFPRI) ca ar suferi perturbari semnificative si performante slabe de livrare in timpul retrictilor. FFP ofera in mod normal 30 kg de orez pe luna fiecarei famiii eligibile din Bangladesh in lunile slabe ale anului martie-aprilie si septembrie-noiembrie, ajungand la aproximativ 27.5 milioane de oameni anual. Guvernul a extins FFP ca raspuns la COVID-19 pentru a permite transferuri suplimentare in mai 2020. Insa un rezultat al politicii IFPRI a constatat ca „beneficiarii FFP au primit in medie doar 12.7 kg din cele 30 promise” in mai si ca doar 41% din gospodarii au raportat ca au primit dreptul integral in mai 2020, iar un procent considerabil de 58% au raportat ca au primit mai putin de 10 kg.

Chiar si in tarile dezvoltate, impactul asupra securitatii alimentare devine critic. In SUA, de exemplu, rata generala a insecuritatii alimentare a atins cel mai scazut punct de cand a inceput sa fie masurata in anii 1990 chiar inainte de pandemie. Cele mai sarace familii si-au cheltuit 36% din veniturile lor pe alimente in 2019, potrivit Departamentului Agriculturii din SUA. Dar cresterea preturilor la alimente in timpul pandemiei nu a facut decat sa slabeasca nivelul de securitate alimentara. Conform datelor USDA, IPC(indicele preturilor de consum) a crescut cu 3.5% in 2020, cea mai mare crestere din aproape 10 ani. Feeding America, o retea non-profit de peste 200 de banci de alimente a estimat ca 45 de milioane de americani, inclusiv 15 milioane de copii (unul din cinci) s-ar putea sa fi experimentat nesiguranta alimentara in 2020.

Cresterea preturilor la alimente a inrautatit conditile de trai ale celor fara venituri. Costul alimentelor a crescut semnificativ in 2020 datorita intreruperilor dese datorate pandemiei, coroborate cu o cerere persistenta, deoarece consumatorii au continuat sa depoziteze alimente in timpul crizei.

Organizatia Internationala a Muncii (OIM) a observat recent ca la sfarsitul anului 2020, preturile la alimente au inceput sa creasca mai intai in Asia Centrala si de Sud, cu putin timp inainte de a se instaura pandemia. In Asia de Est si de Sud Est, inflatia preturilor la alimente a crescut de la 5.2% in decembrie 2019 la 9.3% in ianuarie 2020. In Europa si America de Nord, inflatia preturilor la alimente a crescut de la 1.9% in martie 2020, la 3.8% in aprilie 2020, cand au fost introduse masurile de restrictie. Modele similare au fost observate in toate celelalalte regiuni. Cresterea preturilor s-a raspandit in restul lumii in lunile ce au urmat.

Citeste si:  Vaccinul AsraZeneca - chiar merita?

O astfel de crestere brusca a preturilor a avut un impact profund asupra gospodariilor din intreaga lume, dar in special in gospodariile cu venituri mici care consuma o proportie mai mare din venituri pe alimente. Riscurile principale pentru securitatea alimentara sunt la nivel de tara, potrivit Bancii Mondiale, care a mentionat recent ca preturile mai mari combinate cu veniturile reduse obliga mai multe familii sa reduca atat cantitatea cat si calitatea consumului de alimente. Mai mult, cresterea constanta a preturilor la produsele alimentare in acest an sugereaza in contiuare preocupari suplimentare legate de securitatea alimentara. Indicele FAO al preturilor la alimente (FFPI) a avut o medie de 118.5 puncte in martie 2021, care este cu 2.1% mai mare decat in februarie si reprezinta a 10-a crestere lunara consecutiva a valorii indicelui pentru a atinge cel mai inalt nivel in iunie 2014.

Cred ca preturile alimentelor vor continua sa creasca probabil pentru un an, un an si jumatate. Costurile vor creste pentru productia alimentelor. La randul sau, acest lucru va continua sa cantareasca cel mai mult pentru zonele vulnerabile. Un studiu recent efectual in Statele Unite a constatat ca, in timp ce pachetul de stimulare de 900 de miliarde de dolari aprobat de Congresul SUA in decembrie 2020 a scos 1.6 milioane de oameni din saracie, 8 milioane au cazut in saracie intre iunie si devembrie. Impactul ce il va avea pretul crescut asupra persoanelor cu venituri mici se va resimti in calitatea produselor si in mod indubitabil in consumul de servicii de sanatate. Va fi un dezastru. Prima piesa de domino a cazut.

„Desi insecuritatea alimentara actuala nu este in mare parte cauzata de lipsa de alimente, intreruperile de aprovizionare si inflatia care afecteaza agricultura (ingrasaminte, seminte) sau lipsa prelungia a fortei de munca ar putea diminua recolta din sezonul viitor”, potrivit Bancii Mondiale. Daca fermierii se confrunta cu foamea acuta, ei ar putea ca in locul plantarii semintelor sa le consume, ceea ce creste amenintarea lipsei de alimente mai tarziu.

Decadele ce avea sa vina erau deja sustinute, inainte de pandemie, deoarece reprezentau provocari semnificative pentru insecuritatea alimentara globala –  cu probleme urgente, precum instabilitatea climatica, cresterea populatiei la nivel modal, degradarea mediului.

COVID-19  si consecintele sale inevitabile au fost un plus la lista de povocari cu care omenirea se confrunta in acest moment.

LĂSAȚI UN MESAJ

Mesajul tau
Numele tau