Fiecare copil minte – smecheria este sa stii cum sa te descurci cu asta

0
2029

Noaptea trecuta, conversatia cu fiica mea a fost cam asa:

Eu: Te-ai spalat pe dinti?
Ea: Da

Eu: Esti sigura?
Ea: Da

Eu: Si atunci de ce nu mirosi a pasta de dinti?
Ea: Pentru ca am inghitit-o pe toata.

Eu: Chiar te-ai spalat pe dinti?
Ea: DA!

Eu: Minti, nu-i asa?
Ea: Da…
Cel putin a recunoscut. Si sigur nu e primul copil de 6 ani care minte ca s-a spalat pe dinti.

Confruntarea cu un copil care minte este o parte extrem de frustranta pentru parinti. Ce ar trebui sa faci cand ei se uita la tine cu ochii aia mari si inocenti si tu stii ca te mint de ingheata apele?

De ce mint copiii?
Deloc surprinzator, copiii mint in general ca sa obtina ce vor, sau ca sa nu intre in belele. Fiica mea ma minte ca s-a spalat pe dinti din ambele motive. A vrut sa mearga la culcare fara sa se spele pe dinti pentru ca, ei bine, cateodata e lenesa si nu a vrut ca eu sa vad asta, ca sa nu ma supar pe ea (si pentru ca ar fi urmat obisnuitul “vrei sa ramai stirba?”…).
Insa nu toate minciunile au ca radacina egoismul. Copiii pot sa minta si atunci cand asta aduce beneficii altei persoane. Pe masura ce isi dezvolta valorile morale, copiii isi dau seama ca minciunile lor, ii pot proteja pe altii, spun psihologii.
Varsta copilului si (poate mai important) stadiul de dezvoltare, sunt factori importanti. Abilitatea lor de a insela creste odata cu varsta si este asociata cu functionarea executiva (planificarea si organizarea), cu teoria mintii (abilitatea de a atribui stari mentale, credinte, intentii, dorinte, cunostinte, altor persoane) si cu inteligenta. In timp ce copiii mici (pana la 5 ani) se asteapta la un feedback pozitiv atunci cand mint (se concentreaza pe un castig, sau pe evitarea pedepsei), cei mai mari (intre 7 si 9 ani) de obicei obtin satisfactie dintr-o marturisire, nu dintr-o minciuna.

Citeşte şi  5 ponturi despre hrănirea bebeluşilor

Ar trebui sa ne ingrijoram cand copiii nostri mint?
Pana la o varsta anume, mintitul nu ar trebui sa fie vazut decat ca o parte neplacuta, dar naturala, a dezvoltarii copilului. Unii psihoterapeuti evita utilizarea cuvantului “minciuna” in cazul copiilor sub 7 ani, deoarece spun ei, este un termen negativ.
Cand un copil minte doar pentru a evita sa devina responsabil de ceva, atunci parintii ar trebui sa ia masuri. Minciuna este problematica atunci cand este asociata cu probleme frecvente sau severe de comportament, in special cand e vorba de actiuni ilegale.
Cand un copil minte pentru ca asa s-a obisnuit, sau daca face asta si mai tarziu cand creste, este o problema deoarece ii poate afecta si pe altii, cum ar fi ca acel copil poate da vina pe altcineva.

Cum procedam cu un copil care minte?

Sa ii spui ca minte sau este mincinos, poate fi o metoda buna, care ar putea conduce conversatia pe un fagas pozitiv, de unde copilul sa inteleaga ca nu este bine sa minta si din care sa gaseasca alte moduri prin care sa rezolve problema care a declansat minciuna. Cand vorbim cu copiii nostri despre minciuni, in loc sa ii pedepsim sau sa ii ignoram, cu siguranta ar fi de ajutor pentru dezvoltarea abilitatii lor morale, sa dezvoltam subiectul din cauza caruia a mintit si care l-a pus in dificultate.
Ideea este sa ajuti copilul sa isi asume responsabilitatea. Poti zambi ( nu ironic) si sa ii spui “Andrei si tu si eu stim ca tu ai luat jucaria lui Mihai. Unora dintre copii le este frica sa nu fie pedepsiti, asa ca spun ca nu ei au facut. Stim amandoi ce s-a intamplat de fapt si in curand o sa imi poti spune adevarul fara sa te gandesti ca o sa te pedepsesc”.
Prima reactie atunci cand ai in fata un copil care minte, sigur nu este una pozitiva, insa asta ar putea de fapt sa fie o abordare de succes. Copilul nu are tendinta de a continua sa sustina minciuna, cand simte ca nu va pati nimic daca va marturisi, spun psihologii. Explica-i copilului tau ca este in regula sa greseasca si ca nu trebuie sa minta in legatura cu asta. Adu-ti aminte sa il lauzi atunci cand recunoaste ca a gresit.

Citeşte şi  Cum sa iti gestionezi corect timpul cu copilul tau

Nu uita ca noi suntem niste exemple pentru copiii nostri– rele sau bune, dar suntem exemple. Ar trebui sa stii ca esti mereu sub “supraveghere” si atunci cand tu minti ca vei face maine clatite si nu mai faci, cu siguranta copilul va retine asta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Mesajul tau
Numele tau