Şi uite de ce asta te face de fapt un părinte bun şi nu un bau bau.
Prin prisma meseriei mele, văd o mulţime de părinţi care nu vor să îşi refuze copii.
Se tem că dacă vor face asta, cei mici vor ajunge să îi urască. Dacă ambii părinţi petrec mult timp la muncă, problema este alta. Ei spun Da copiilor, indiferent de ce vor aceştia, deoarece vor ca timpul petrecut împreună să fie cât mai plăcut. Acesta este un lucru pe care îl pot înţelege, toţi vrem să petrecem cât mai plăcut timpul alături de copiii noştri. Problema este însă că dacă vom spune Da prea des, copiii nu vor avea ocazia să înveţe cum să se descurce în cazul unui refuz, iar dacă vor creşte aşa, vor întâmpina probleme atunci când se vor izbi de această situaţie, indiferent că o vor păţi atunci când nu vor intra la facultatea dorită, sau dacă o vor păţi la locul de muncă. Nu vor fi în stare să se descurce în cazul unui răspuns negativ deoarece nu au învăţat cum să îşi dezvolte această abilitate.
Lucrul pe care întotdeauna îl spun acestor părinţi, este că şi dacă vor face totul că la carte, copii tot s-ar putea să nu îi placă întotdeauna. De fapt, dacă cei mici te adoră absolut tot timpul, înseamnă că ceva nu este în regulă. Au nevoie să experimenteze sentimentul de furie şi cel de frustrare şi să înveţe să se descurce cu ele, iar persoana cea mai potrivită cu care şi le pot exersa, eşti chiar tu. Dacă le vei face mereu pe plac, nu îi vei ajuta deloc.
În loc să te temi să îi refuzi, învaţă să faci asta pentru binele lor. Trebuie să procedezi aşa, încă de când copiii sunt foarte mici, de pe la 1 sau 2 ani. Un refuz la acea vârstă îi învaţă cum să se auto-calmeze. Îi vei învăţa cum să se controleze. Privind lucrurile în ansamblu, vei vedea că de fapt investeşti în viitorul relaţiei voastre. Pe măsură ce îi vei obişnui pe copii să audă Nu din gura ta, cu atât timpul petrecut împreună va fi mai plăcut. Nu vei avea de a face cu acele tantrumuri, deoarece ei deja vor fi învăţaţi să fie refuzaţi. În cazul în care nu îi vei obişnui cu Nu, mereu vor exista certuri.
Adu-ţi aminte că atunci când spui Nu celor mici, îi înveţi trei lucruri importante: să accepte când nu primesc ce vor, să respecte punctul de vedere al altora, să îşi controleze emoţiile.
Câteva sugestii prin care să spui un NU cu substrat
Alege-ţi bine bătăliile
Trebuie să clarifici care sunt lucrurile importante pentru tine. Dacă tu consideri că nu este în regulă să îţi laşi copilul să facă rău altora, va trebui să îi spui Nu, chiar dacă ceea ce face în acel moment îi conferă plăcere, cum ar fi să ţipe atunci când mergeţi la restaurant. Dacă cel mic face ceva ce ar putea afecta starea psihică sau sănătatea altora, spune nu copilului.
Dă-i un argument
Este întotdeauna bine să îl ajuţi pe cel mic să înţeleagă de ce îi spui Nu. Dacă fiul tău dă cu picioarele în scaunul din faţa lui când este la cinematograf, de exemplu, ai putea să îi spui “Încetează odată” dar ar fi mult mai eficient dacă i-ai spune “ Nenea care stă pe acel scaun simte că loveşti în spătarul scaunului, trebuie să încetezi”. În special dacă este vorba de copii mai mici, cărora le este mai greu să înţeleagă de ce nu e bine ceea ce fac, este important să ai răbdare să le explici.
Stai calmă
Nu ţipa, nu urla. Încearcă să vorbeşti cât mai calm. Astfel îi vei arăta că tu deţii controlul.
Mergi până la capăt
“Nu” trebuie să aibă obligatoriu şi o consecinţă. Dacă îi spui copilului să oprească televizorul în cinci minute şi el nu o face, atunci îl vei opri tu. Nu poţi să te târguieşti sau să îl ameninţi la nesfârşit, deoarece nu îşi va schimba comportamentul niciodată. Trebuie să impui limite, să le pui în aplicare şi să te ţii de ele.
Când spui Nu, ce contează cel mai mult, este să fii clară în legătură cu ceea ce este important pentru tine şi să o spui într-un mod cât mai răspicat—de fiecare dată. Dacă vei proceda aşa, îţi vei ajuta copilul să capete o abilitate pe care o va avea toată viaţa.

Citeste si:  Ce mananca o gravida?
Articolul precedentChiar este cazul să te îngrijorezi că mănânci prea multe fructe?
Articolul următor“M-am plictisiiiiit”

11 COMENTARII

  1. Consider că argumentarea acelui „nu” este cea mai importantă. Copilul trebuie să înțeleagă că un „nu” este ok, și asta nu înseamnă că mami sau tati îl iubesc mai puțin, sau că acel „nu” e un fel de pedeapsă.

  2. Cred ca multi parinti cunosc teoria, mai greu cu practica. Vorbeam cu niste prieteni ieri chestii legate de copii si am realizat ca e usor sa spui ceva si sa zici ca nu e bine ceva, insa cand esti tu cel implicat, situatia se poate schimba! Sunt de acord cu a-i oferi argumente si a fi ferm/a!
    PS: Am dat share la cateva prietene cu prichindei! 🙂

  3. Multumesc de sfaturi, pe cand o sa ajung si eu parinte o sa incerc sa le pun practic desi cred ca o sa preiau fara sa vreau habbit-urile parintilor mei ;))

  4. Eu intotdeauna i-am explicat baietelului meu de ce nu-l las sa faca un anumit lucru, nu am vrut sa ramana doar la stadiul de „nu”. Nu avem certuri in privinta asta, ce-i drept pe moment se supara dar intelege ca mami stie mai bine. Bine, noi suntem mici acum ( 1an si 8 luni), mai tarziu nu stiu ce va fi. :))

  5. Foarte bun punctul de vedere. Inca nu am copii si nici nu stiu cum voi reactiona cand voi avea, sper sa-i pot invata tot ce au nevoie sa stie pentru a fi ”pregatiti” in viata 🙂

  6. Foarte utila postarea. Ai mare dreptate, copilul mic sau mare mereu incearca sa vada pana unde poate ajuge. Si daca nu i se refuza nimic va deveni egoist, nepasator si va avea de suferit pe termen lung. Este intr-adevar greu sa spui nu , dar daca ai argumentele potrivite, copilul va intelege.

  7. Cred ca este cel mai greu lucru pentru o mama. Din nefericire foarte putine stiu sa gestioneze corect disciplinarea propriului copil. Articolul are cateva sfaturi utile 🙂

Dă-i un răspuns lui Lory's Blog Renunțați la răspuns

Mesajul tau
Numele tau