10 mame care au avut de-a face cu mame-bullies şi au trecut peste

3
4491

Fiul meu este în clasa a treia, ceea ce înseamnă că a avut destul timp să afle despre intimidare, comportament agresiv sau terorizare, pe scurt bullying. Nu vreau să fiu înţeleasă greşit, l-am crescut astfel încât să fie un copil bun şi înţelegător. Însă după ce am petrecut ceva timp pe diverse forum-uri sau grupuri online, nu mă pot abţine să nu mă gândesc că poate mamele au nevoie de ceva educaţie anti-bullying, mai mult decât copiii lor. De la discuţiile de tip mama casnică versus mama care merge la muncă, la comentariile răutăcioase despre aspectul fizic de după naştere şi interminabilele discuţii despre vaccinare, alăptare şi dacă ar trebui să îţi laşi copilul să plângă sau nu, nu există nici o îndoială că mamele pot fi agresive cu alte mame. Hai să recunoaştem, online sau nu, mamele-bullies sunt oribile. Parenting-ul este oricum dificil fără a fi nevoie să te mai descurci şi cu bârfele, judecata şi excluderea. Am întâlnit mame care au avut şi ele experienţe neplăcute cu acest tip de mame agresive şi au fost surprinse cât de crude pot fi unele femei. Iată şi ce au făcut acestea din postura de victimă a unei mame agresive.

Mamele agresive de la cursul de yoga
“Am crezut că am găsit ce trebuia atunci când m-am înscris la acel grup de yoga prenatal. Sunt o susţinătoare a naturalului, aşa că mă bucuram de vibe-ul de acolo şi de faptul că multe dintre noi plănuiam să naştem acasă şi chestii de genul asta. Însă când a venit momentul să nasc, a fost nevoie de cezariană şi după, am avut tot felul de probleme cu alăptarea, aşa că am mers cu laptele praf. Am încercat să alăptez însă era imposibil. A fost greu să accept faptul că tot procesul s-a dovedit mai dificil decât mă aşteptam, însă a fost şi mai dificil că am fost judecată de mamele din acel grup. Am auzit o grămadă de comentarii legate de hrănitul copilului cu biberonul şi compătimiri false că “nu am avut parte de o naştere naturală”. Într-un final am renunţat la curs. Viaţa e prea scurtă ca să o petreci pe lângă astfel de specimene de mame.”- Ana Modoran – 21 ani

Aşa mamă, aşa fiică
“Fiica mea era terorizată la şcoală aşa că am avut o confruntare cu mamele acelor fete răutăcioase, în legătură cu problema respectivă. Se pare că aşchia nu sare departe de trunchi. Cele două mame au început să împrăştie bârfe şi zvonuri despre mine şi fiica mea. M-am trezit că învăţătoarea fetei mă întreabă dacă e adevărat că divorţez…!”- Elena Crişan – 27 ani

Am luat atitudine
“Eram destul de activă în cadrul unei comunităţi online a mamelor anti-vaccin. Eram determinată să fac lucrurile cât mai natural pentru copilul meu şi nu mă încânta ideea să bag în corpul lui mic toate acele vaccinuri. Mă simţeam ca şi cum am fi fost nişte luptători pentru copiii noştri. Grupul era foarte bine închegat şi îmi plăcea asta. Însă apoi nepotul meu a fost diagnosticat cu leucemie. Oncologistul ne-a explicat cât de important era ca persoanele care petreceau timp cu el, să fie vaccinate. M-am tot gândit la asta vreo două zile şi apoi am realizat că siguranţa lui era cea mai importantă şi am mers cu băiatul meu la doctor să fie vaccinat. Ei bine, când am mărturisit asta uneia dintre mame, că mi-am vaccinat copilul, a spus întregului grup şi m-am trezit că primesc mesaje nu doar răutăcioase, dar extrem de agresive, printre care şi din cele în care mi se spunea “sper ca fiul tău să dea ortul popii sau să facă autism” asta ca să mă învăţ minte. Grupul care înainte părea atât de unit, s-a întors complet împotriva mea. A fost oribil” – Fer Ana Mirela-25 ani

Citeşte şi  Sarcina – trimestrul al doilea

Fără mame ciudate
„Da, sunt atee, am tatuaje şi îmi place berea. Cu siguranţă eu sunt văzută ca “ciudată aia” din cartier. Nu e nimeni rău cu mine, însă niciodată nu sunt inclusă în activităţile de pe strada noastră şi nici copiii mei nu sunt chemaţi la joacă. Asta e partea care mă deranjează cu adevărat. Când soţul meu o să termine facultatea, o să mă mut de aici, fiindcă sper să găsesc nişte vecini mai deschişi la minte.” – Attila E.- 31 ani

Echipa de la sală
“Mă împrietenisem cu câteva femei pe care le-am întâlnit la sală. Toate eram pasionate de fitness şi urmam un stil de viaţă Paleo. Ieşeam şi cu familiile la pădure, ori în oraş. A fost super, până când n-a mai fost. M-am ales cu o fractură şi nu am mai putut merge la sală câteva luni şi nici chestia cu Paleo nu am mai putut-o respecta. M-am îngrăşat cam 6 kilograme şi am fost complet exclusă din acel grup de prietene. Vedeam pe Facebook că ele ieşeau în oraş ori la cumpărături şi pe mine nu mă mai invitau nicăieri. Într-un final nu am mai primit nici răspunsuri la mesaje. Se pare că nu mai eram la fel ca ele, nu mă mai plăceau. Chiar m-a rănit faptul că 6 kilograme au stat în calea unei prietenii. “- Cristina P. -26 ani

Complet singură
“Sunt o persoană credincioasă, aşa că atunci când soţul meu mi-a spus că şi-a găsit pe altcineva şi că vrea să divorţeze, am avut un şoc şi nu mai vedeam nimic în jur. Simţeam că totul se năruie în jur. Surpriza finală a venit când şi mamele cu care mă vedeam la biserică, m-au lăsat baltă. Divorţul nu este bine văzut în biserica noastră şi deşi nu era vina mea, am simţit că eram învinuită pentru că nu am fost o soţie bună. Femeile cu care de obicei discutam după ce plecam de la biserică, nici măcar nu îmi mai răspundeau la telefon. A fost oribil. Într-un final am găsit o altă biserică, la câteva staţii de tramvai de a mea.”- Mirabela O.- 37 ani.

Nu îţi băga nasul
“Una dintre mamele agresive pe care le-am întâlnit, este chiar soacră-mea. Nu contează ce fac, fac greşit. Mereu încearcă să îl facă pe soţul meu să fie de partea ei şi mereu se poartă ca şi cum eu nu am habar să îmi cresc copilul. Am renunţat. Soţul meu merge în fiecare duminică în vizită la ea şi eu rămân cu băiatul acasă. Prefer să nu îmi stric weekendul simţindu-mă ca un nimic.” – Iulia Melinte- 33 ani

Citeşte şi  Cum incurajezi copilul cu deficit de atentie sa progreseze in activitatile scolare

Amintiri din şcoală
“Atunci când am vrut să intru în comitetul de părinţi de la şcoala fetei mele, am ajuns să îmi aduc aminte de cum era în liceu. Ele erau fetele văzute bine şi eu cu siguranţă nu eram din peisaj. Toate mamele erau casnice, erau coafate şi aranjate, duse la sală etc. Nu am suportat să văd toate acele mame care se înghesuiau să facă parte din comitet aşa că am renunţat fiindcă ştiam cum vor sta lucrurile.” – Irina Cosean – 29 ani.


Final fericit

“Când l-am avut pe primul meu băiat, am avut de-a face cu un grup de mame răutăcioase la un curs de muzică. Nu mă integram, nu aveam poşeta potrivită, nu aveam destui bani şi tot aşa. De altfel mi-au zis pe faţă că nu eram de nasul acelui curs de muzică pentru copii mici. Apoi, la al doilea copil, am vrut să mă înscriu la un curs de sport mamă-copil însă îmi era teamă. Chiar mă speria gândul că o să fiu noua venită şi că nu o să fiu “de nasul” acelui curs. M-am înscris totuşi şi am mers la prima şedinţă, unde m-am panicat atât de tare că m-am întors la maşină. În parcare era una dintre mamele participante la acel curs şi m-a încurajat să fac cale întoarsă şi s-a jurat că mamele din acel grup erau de treabă. Şi nu m-a minţit. Mă bucur că nu m-am lăsat pradă temerilor cauzate de primul grup de mame răutăcioase.”-Cristina Z.-22 ani

Monştrii de la antrenament
“Am supravieţuit când mamele de la antrenament m-au atacat. Fiul meu juca bine fotbal şi a avansat repede în echipă. Când a fost pus pe un post de atacant, a ieşit un scandal imens. A luat locul unui alt băiat şi maică-sa a luat-o razna. A început să mă bârfească şi să spună că eu mă dădeam la antrenor şi că fiul meu nu merita acea promovare. Ceea ce e stupid ţinând cont că vorbim de nişte copii de 10 ani. A reuşit să le facă şi pe celelalte mame să se întoarcă împotriva mea în aşa hal că nici măcar nu mai stăteau lângă mine la antrenamente sau meciuri. Era de-a dreptul penibil. Din fericire fiul meu s-a hotărât că parcă mai mult îi place să joace baschet. Aşa că la ultimul meci am simţit că mi s-a luat o piatră de pe inimă. Acum fiica mea s-a trezit că îi place să stea în poartă. Sper să nu se priceapă fiindcă nu ştiu cum aş mai face faţă unei alte întâlniri cu acel gen de mame monstruoase.” – Ana Maria Fizeşan -24 ani.

3 COMENTARII

  1. Ceva de genul am patit si eu!??? cand eram gravida cu patrick m.am inscris la un curs din acela care sa te invete cum sa respiri si cum sa faci fata inainte de nastere cu calm, am fost la vreo 3 sedinte din 8 parca, eram singura care avea sarcina avansata si bineinteles ca am si nascut mai devreme? cursul nici nu se terminase! Problema era ca eu si inca vreo 2 fete eram straine (in germania) in rest erau vreo 5 nemtoaice, bineinteles ca la fiecare cuvant rostit de noi, corect sau incorect ele radeau si se susoteau, le.a atras atentia si asistenta care tinea cursul ca sunt rautacioase dar degeaba, pe strada daca ma intalnesc cu ele acum nu stiu cum sa te mai salute si sa se bage in seama, desi sunt cu nasul pe sus

  2. Probabil: cand am spus ca cine e sustine cu inversunare curentul anti vaccin ca deh! ei vor totul cat mai natural, sa se mute in pesteri; fara curent electric, fara internet, fara TV, sa manance ceea ce-si cultiva, pe focul facut din cremene; si bineinteles – fara vaccin, 100% natural si-n voia Domnului.
    Iar la subiectul mame-bullies – am intalnit situatii in care unele mame intelegeau gresit intentiile si intuiau un ton al vocii total gresit, fara a se gandi ca un text neutru si strict informativ nu are tonalitate agresiva, deci subiectivismul le influenteaza prea mult. Cand am oferit strict informatii, fara dulcegarii, fara introducere, fara compasiune, doar strict la subiect, ca raspuns la intrebarea ei (ca ma grabeam ca am si eu copil mic), doamna m-a acuzat ca sunt agresiva, rautacioasa… Mie mi-a stat mintea-n loc.

  3. fiecare mama in unele momente poate avea asemenea momente, mai ales cand este singura cu copilul zile intregi, munceste in paralel si mai are vreo sursa de stres prin apropiere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Mesajul tau
Numele tau